Ciocnirea brandurilor

Tenorul italian Enrico Caruso era în turneu în Statele Unite şi odată se întâmplă că, în timp ce se deplasa spre o localitate, maşina cu care mergea se defectase. Cât timp şoferul trebăluia în jurul motorului, cântăreţul se duse la o fermă din apropiere, unde, chiar dacă nimeni nu-l recunoscu, fusese întâmpinat de familia de fermieri cu maximă ospitalitate.

La despărţire, fermierul, care intuise că e vorba de o persoană importantă, se interesă cu cine totuşi a avut onoarea să comunice.

- Sunt Caruso -, a răspuns tenorul.

- Doamne sfinte! -, exclamă fermierul extaziat. Niciodată nu mi-a trecut prin gând că aş putea să vă cunosc personal! Închipuie-ţi, - strigă el către soţie, - în faţa noastră e un mare călător! Acel despre care am citit atât de mult: Robinson Caruso! Robinson Caruso! 

Cum poţi înlocui un geniu?

După moartea celebrului tenor italian Enrico Caruso (în imagine), impresarul acestuia încercă să găsească un înlocuitor al marelui talent, organizând preselecţii.
Audiindu-l odată pe un tănâr, impresarul exclamă:

- Ah, segnor, aţi fi putut perfect să-l înlocuiţi pe defunctul Enrico!

- Chiar credeţi asta?! -, întrebă tănărul plin de nădejde.

- Da, dacă aţi fi murit în locul lui.

Veţi spune mâine ce n-am spus azi

Când tenorul italian Enrico Caruso a venit pentru prima dată în Statele Unite, el a fost imediat asaltat de jurnalişti care îi adresau tot felul de întrebări. Unul dintre ei l-a întrebat pe cântăreţ ce crede el despre relaţiile comerciale dintre Italia şi SUA.
Caruso a răspuns maliţios:

- Niciodată nu m-a preocupat această chestiune, dar sunt sigur că părerea mea privind acest subiect voi afla-o din ediţia de mâine a ziarului dumneavoastră.

Da, ai o voce pustiitoare

Un cântăreţ de operă începător, dar cam înfumurat s-a lăudat odată în faţa celebrului tenor italian Enrico Caruso:

- Aseară la operă vocea mea a pătruns pe toate rîndurile teatrului.

- Da -, reacţionă Caruso. Am văzut cum publicul părăsea rândurile pentru a face loc vocii.