În numele protestului

După ce-şi făcu serviciul militar, un căpitan al armatei britanice se aciuă în Irlanda, unde se angajă în calitate de manager al pământurilor pe moşiile lordului Erne.

În 1880, respectivul căpitan s-a opus vehement unei campanii de emancipare iniţiate de micii proprietari din regiune.
Ca replică, aceştia au hotărât să organizeze o formă de protest colectivă împotriva managerului reacţionar. Vecinii îi întorceau spatele şi au încetat să comunice cu el, prăvăliile nu-l mai deserveau, enoriaşii nu se aşezau alături de el în biserică. Iar gestionarea teritoriilor fusese total compromisă.

Campania de protest colectiv a obţinut o mare rezonanţă în presa britanică, iar oficialii au fost nevoiţi să întreprindă măsuri drastice pentru a readuce situaţia la normalitate, suportând cheltuieli financiare de aproximativ zece ori mai mari decât cele obişnuite.

Căpitanul a părăsit regiunea în acelaşi an, însă numele lui a rămas în istorie, precum şi în vocabularul contemporan - se numea Charles Cunningham Boycott.