Într-o zi, el se dusese în vizită la un enoriaş. Când servitoarea acestuia a deschis uşa şi l-a întrebat cine este, mintea omului s-a golit brusc, şi Tennyson îşi dădu seama cu stupoare că nu-şi mai amintea cum îl cheamă.
Îngândurat, s-a îndepărtat şi a mers aşa până când întâlni un sătean care-i zâmbi şi-l salută:
- Bună să vă fie ziua, domnule Tennyson!
- În numele lui Dumnezeu, omule, aşa şi este! -, a reaţionat reverendul emoţionat.
0 коммент.:
Trimiteți un comentariu